Într-o situație limită, orice acțiune este justă! – AJUNGE! – Apel la unitate! Adunări publice: 15, 16, 17 Mai 2021 – Toată Țara!

Într-o situație limită, orice acțiune este justă!

– AJUNGE! –

Apel la unitate!

Vino și TU la Adunările Publice ,, Ajunge!!! ” din 15,16 și 17 mai 2021

Aceasta este chemarea noastră către toți românii care nu mai acceptă abuzurile actualului sistem, profund mincinos și dictatorial.

Este momentul pentru mobilizare și implicare activă pentru a ne apăra viața, libertatea, proprietatea, țara!

Vino și TU pentru a găsi soluții și a le pune în practică!

Clasă politică, politruci uzurpatori, nu mai avem încredere în voi. Sunteți străini de ființa noastră națională.

Ne-am saturat! Plecați! Lăsați-ne!

Ne-ați trădat, ne-ați vândut și ne-ați devalizat tara. Acum, ne vreți și sufletele!

– AJUNGE! –

România frumoasă și liberă încă există!

Și vrea sa trăiască prin copii și nepoți.

Acest glas se va auzi la Piața Victoriei!

Drumul libertății poate fi dificil dar Merită!

Acesta este un început pentru recâștigarea suveranității și demnității noastre și prin acestea a suveranității și demnității României!

Pe 17 mai 2021 vor fi depuse petiții, memorii, notificări, interpelări la ministere, prefecturi și la alte instituții online și în cadrul audiențelor.

*Pentru Adunările Publice AJUNGE! din Piața Victoriei din zilele de 15, 16 și 17 mai 2021 s-a încheiat un acord cu Primăria Municipiului București conform protocolului numărul 1930215/795/09.03.2021.

(Visited 141 times, 1 visits today)

Opinii la “Într-o situație limită, orice acțiune este justă! – AJUNGE! – Apel la unitate! Adunări publice: 15, 16, 17 Mai 2021 – Toată Țara!

  1. Nu putem ajunge la Libertate daca nu avem o idee limpede in mintea noastra despre ce este aceasta Libertate. Fiecare om sau fiinta umana ( adica om fara suflet ) are o idee proprie despre libertate si despre drepturile omului . In viziunea mea poporul roman este imatur politic deoarece nu este capabil de unire in jurul unor valori umane veritabile ci doar de reactii instinctuale. Cred ca este cazul ca oamenii integri si capabili de viziune asupra unei societati drepte sa se uneasca intr-un proiect pentru poporul roman care sa-i arate drumul spre libertate si fericire. Din pacate nu numai poporul roman inoata in bezna constintei ci practic aproape toata lumea si chiar popoarele europene zise civilizate au dat inapoi si nu mai pretuiesc libertatea . Cred ca oamenii care formeaza poporul roman sunt nascuti liberi si trebuie sa-si afirme libertatea invocand Drepturile Naturale conferite inca de la incepturile lumii de Creatorul Universurilor iar ca fundament care sta la temelia relatiilor societatii dintre popor si stat trebuie sa fie Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Omului . Oamenii nu pot invoca drepturile omului din moment ce niciodata nu le-au proclamat ( poate ca nu sunt de acord cu ele sau … din neglijenta criminala ) . Fiecare popor trebuie sa-si proclame drepturile omului si sa le impuna ca baza a statului pe care l-au infiintat , dupa modelul poporului francez. Parerea mea ca la adunarile din 15-17 mai care coincide simbolic cu data de 15 mai 1848 a Adunarii Romanilor de Campia Libertatii de la Blaj sa se citeasca proiectul Proclamatiei Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului ( romanului ) dupa modelul celei a poporului francez . O Adunare Nationala ar trebui covocata pentru adaptarea acestui text la conditiile nationale care sa lucreze pentru Proclamarea versiunii finale care sa fie temelia Statului Roman .
    Modelul francez:
    Preambul

    „Reprezentanții poporului francez, constituiți în Adunarea Națională, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului, astfel încât această declarație, prezentă permanent la toți membrii corpului social, să le amintească fără încetare drepturile și îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative și cele ale puterii executive, putând fi oricând comparate cu scopul oricărei instituții politice, să fie prin urmare mai respectate; astfel încât cererile cetățenilor, fondate de acum înainte pe principii simple și incontestabile, să se fondeze pe respectarea Constituției și a fericirii tuturor.
    În consecință, Adunarea Națională recunoaște și declară, în prezența și sub auspiciile Ființei Supreme, drepturile următoare ale omului și cetățeanului.”
    Articolul I

    „Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi întemeiate decât pe utilitate publică.”
    Articolul II

    „Scopul fiecărei asociații politice este conservarea drepturilor naturale și inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.”
    Articolul III

    „Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nici o entitate, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea.”
    Articolul IV

    „Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.”
    Articolul V

    „Legea poate interzice numai acțiunile dăunătoare pentru societate. Orice lucru care nu este interzis prin lege nu poate fi împiedicat și nimeni nu poate fi obligat să facă ceva ce nu este prevăzut.”
    Articolul VI

    „Legea este o expresie a voinței generale. Toți cetățenii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentanții lor la formarea sa. Aceasta trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau pedepsește. Toți cetățenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnitățile, locurile și angajările publice, în funcție de capacitatea lor și fără a face altă distincție decât cea privitoare la virtuțile și talentele lor.”
    Articolul VII

    „Niciun om nu poate fi acuzat, arestat, nici deținut decât în cazurile stabilite prin lege și după formele prescrise de aceasta. Cei care solicită, dau, execută sau fac să se execute ordine arbitrare trebuie pedepsiți; dar orice cetățean somat sau arestat în virtutea legii trebuie să se supună imediat; dacă opune rezistență, el se face vinovat.”
    Articolul VIII

    „Legea nu trebuie să stabilească decât pedepse strict și evident necesare și nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite și promulgate anterior delictului și aplicată legal.”
    Articolul IX

    „Orice om este presupus nevinovat, până în momentul în care a fost declarat vinovat; dacă se consideră necesar să fie arestat, orice act de constrângere, în afara celor necesare pentru reținerea lui, trebuie să fie aspru pedepsit de lege.”
    Articolul X

    „Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege.”
    Articolul XI

    „Comunicarea liberă a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai de preț ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege, în care va trebui să răspundă de folosirea abuzivă a acestei libertăți.”
    Articolul XII

    „Garantarea drepturilor omului și ale cetățeanului necesită o forță publică: această forță este instituită în avantajul tuturor și nu în folosul personal al acelora cărora le este încredințată.”
    Articolul XIII

    „Pentru întreținerea forței publice și pentru cheltuielile administrative, o contribuție comună este indispensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toți cetățenii, în raport cu posibilitățile lor”.
    Articolul XIV

    „Cetățenii au dreptul să constate ei înșiși sau prin reprezentanții lor necesitatea contribuției publice și s-o accepte în mod liber, să urmărească destinația care i se dă, să-i determine cuantumul, bazele, perceperea și durata.”
    Articolul XV

    „Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public pentru modul în care își îndeplinește funcția.”
    Articolul XVI

    „Orice societate care nu asigură garanția drepturilor și nu statornicește separarea puterilor este lipsită de constituție.”
    Articolul XVII
    „Proprietatea fiind un drept inviolabil și sacru, nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepția cazurilor în care necesitatea publică, legal constatată, pretinde în mod evident acest lucru, și cu condiția unei juste despăgubiri prealabile.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.